Arta din 1 si 0 – partea 3

De acesta data vom discuta despre primele expozitii de arta digitala din lume. In anul 1965, Stuttgart a fost primul oras care a gazduit expozitia de arta digitala incluzand operele lui Frieder Nake, Michael Noll si George Nees. Lucrarile au fost expuse la Institutul Tehnologic (actuala Universitate Tehnica din Stuttgart) in luna februarie, iar apoi la galeria Wendelin Niedelich in luna noiembrie. In SUA, in luna aprilie a aceluiasi an, galeria Howard Wise din New York a expus lucrarile lui Bela Julesz si ale lui Michael Noll.

Lucrare semnata de Bela Julesz

Sursa imaginii: http://hubel.med.harvard.edu/150.jpg

Cybernetic Serendipity a fost prima expozitie de arta computerizata gazduita de Institutul de Arta Contemporana din Londra, in anul 1968. Curatorul expozitiei a fost Jasia Reichardt, iar Max Bense a fost consilierul sau in organizarea evenimentului.

Afisul oficial al expozitiei Cybernetic Serendipity

Sursa imaginii: http://www.medienkunstnetz.de/exhibitions/serendipity/images/1/

Imagini ale expozitiei Cybernetic Serendipity

Sursa imaginii: http://www.medienkunstnetz.de/exhibitions/serendipity/images/2/

Anul 1968 a fost decisiv pentru ca arta digitala sa fie consacrata ca arta moderna: Museum of Modern Art din SUA a achizitionat pentru colectia permanenta lucrarea “Hummingbird” a artistului Charles Csuri. Doar trei ani mai tarziu, la Musee d’Art Modern din Paris, a fost inaugurata prima expozitie de arta generata pe computer, Manfred Mohr fiind expus ca artist unic.

"Random Walk", Manfred Mohr, 1969

Sursa imaginii: http://www.emohr.com/ww4_out.html

"UHF81", Manfred Mohr, 1970

Sursa imaginii: http://www.emohr.com/ww4_out.html

Arta din 1 si 0 – partea 2

Anii 1960-1970 sunt marcati de o serie de experimente aflate la limita dintre tehnica, inginerie si arta, dar si de aparitia primelor organizatii si expozitii dedicate domeniului in devenire al artei pe computer.
Din punct de vedere tehnic, computerele evolueaza catre principiul functionarii pe baza de tranzistori (spre deosebire de computerele dezvoltate pe parcursul anilor 1950 care functionau pe tuburi vacuum – cel mai mare dintre acestea, AN/FSQ-7, a fost conceput de catre IBM pentru proiectul american SAGE). Primul computer pe baza de tranzistori este dezvoltat de catre Universitatea din Manchester inca din 1955, fiind urmat in acelasi an de TRADIC, construit la Bell Laboratoires; in 1957 IBM anunta renuntarea la tuburile vacuum in favoarea tranzistorilor.
In curand computerele incep sa fie dotate cu dispozitive interactive: mouse-ul este inventat in 1962 de catre Douglas Englebart, iar primele masini de desenat apar in jurul anului 1965, meritul revenindu-i lui Desmond Paul Henry, care se inspira din mecanismele computerelor analoage destinate stabilirii tintei in bombardamentele din cel de-al Doilea Razboi Mondial. In 1961 unul din studentii de la MIT, Ivan Sutherland inventeaza programul de grafica Sketchpad, primul care utilizeaza o interfata grafica completa pentru utilizator si ale carui principii vor fi duse mai departe de programele de grafica pe care le stim astazi.

Primul mouse

Sursa imaginii: www.en.wikipedia.org/wiki/Image:Firstmouseunderside.jpg

Desmond Paul Henry

Sursa imaginii: www.desmondhenry.com

Masina de desenat a lui Desmond Paul Henry

Sursa imaginii: www.desmondhenry.com

Prima imagine digitala a corpului uman realizata cu ajutorul computerului fusese creata inca din 1960 de catre William A. Fetter, art director la Boeing, acelasi care introduce si termenul ”computer graphics”. Peste 3 ani Edward Zajac de la Bell Laboratoires creeaza prima animatie generata pe computer. Interesul pionierilor artei pe computer se indreapta spre captarea diverselor forme geometrice (singurele de altfel realizabile cu tehnologia existenta la acel moment). Astfel iau nastere lucrarile lui Michael Noll, si el inginer la Bell, cele ale matematicianului Frieder Nake, sau cele ale lui Manfred Mohr, bazate in cea mai mare parte pe principiul cubului sau al hipercubului.

William Fetter

Sursa imaginii: www.wikipedia.org/index.php?title=Immagine:Fetterwilliam.jpg

Michael Noll - "Gaussian Quadratic", 1962

Sursa imaginii: www.dam.org/noll/artworks.htm

Frieder Nake - "Polygon Drawings", 1965

Sursa imaginii: http://www.medienkunstnetz.de/artist/nake/biography/

Manfred Mohr - "Random Walk", 1969

Sursa imaginii: www.emohr.com/ww4_out.html

Filmul “Hypercube Computer Animation” a fost realizat de Michael Noll in anul 1965.

Merita mentionati Charles Csuri, Georg Nees (elev al lui Max Bense, primul teoretician interesat de dezvoltarea unei estetici informationale; vezi si Abraham Moles) si Vera Molnar, probabil prima femeie care s-au aventurat in acest domeniu. Mai jos, cateva exemple de forme simple, geometrice, reductioniste, cu greu incadrabile in reprezentarea comuna a ”operelor de arta”.

Charles Csuri - "The First Hummingbird", 1966

Sursa imaginii: www.siggraph.org/artdesign/profile/csuri/index.html

Vera Molnar - "No Title", 1968

Sursa imaginii: www.dam.org/gallery/image/8687

In loc de incheiere, pozitia lui Mohr poate fi relevanta pentru viziunea ambitioasa a primilor artisti digitali: „Lumea va fi schimbata din interior, nu din exterior, iar deciziile estetice se vor baza din ce in mai mult pe cunoastere mai degraba decat pe relevanta. Schimbarea de la o metafizică incontrolabila la un constructivism sistematic si logic s-ar putea foarte bine sa fie un semn al viitorului.” (Mohr, Manfred în Leavitt, Ruth, Artist and Computer, Harmony Press, 1976, pg. 96, apud. King, Mike, “Computers and Modern Art: Digital Art Museum”, http://www.dam.org/essays/king02.htm).
In post-ul urmator despre primele expozitii de arta pe computer!