Sculptura din tesuturi vii

Multa vreme oamenii nu au putut accepta faptul ca stiinta si arta ar putea avea ceva in comun. Datoram stiintei existenta artei digitale si, mai nou, existenta sculpturilor realizate cu ajutorul bio-ingineriei de tesuturi.

Bio-ingineria tesuturilor are ca scop inlocuirea organelor umane afectate, totusi mai nou, ea este utilizata in scopuri artistice de catre Tissue Culture & Art – TC&A - un grup de cercetatori care au descoperit ca forma de exprimare artistica realizarile de laborator. Rezultatele artei bazate exclusiv pe descoperirile bio-ingineriei sunt denumite in limba engleza “semi-living objects” (obiecte pe jumatate vii) sau “growing tissue sculpture” (sculptura tesuturilor in dezvoltare) si sunt vazute ca o noua forma de arta contemporana. Au fost expuse astfel de opera de arta in muzee din Australia, Europa si America de Nord.
Arta este realizata prin sustinerea si generarea unor culturi celulare pe schele(te) artificiale. Cercetatorii cauta prin opera lor sa cultive si sa sustina aceste tesuturi vii aflate in dezvoltare pentru o perioada de timp cat mai indelungata si intr-o larga si complexa varietate de forme geometrice si dimensiuni. Tesuturile utilizate au provenienta animala si au forme manipulate de “artistul-cercetator”. Iata cateva dintre proiectele TC&A: “Semi – Living Worry Dolls”, “The Pig wings Project”, “Disembodied Cuisine”, “Extra Ear – ¼ Scale” ,“Victimless Leather” si “Design and Elastic Mind”.

Sursa imaginilor: http://www.tca.uwa.edu.au/index.html

Big Dog

Faceti cunostinta cu Big Dog!

Julien Pacaud si Institut Drahomira

Artistul francez Julien Pacaud a reusit sa “scrie” un capitol inedit al artei digitale. Fotografie manipulata digital si colajul sunt tehnici prin care Julien a reusit sa creeze o arta care impresioneaza orice spectator.

Desi educatia sa a fost desavarsita in cinematografie, el a inceput sa realizeze arta digitala si sa aiba succes cu un proiect initiat impreuna cu bunul sau prieten Jean-Christophe Sanchez: Institut Drahomira. Acest nou concept al unei entitati artistice confidentiale a avut ca scop “arhivarea” operelor celor doi prieteni in domenii precum cinematografia, arta digitala si muzica.

Lucrarile lui Pacaud exploreaza un universe suprarealist, pe care el il descrie ca fiind “vise perpendiculare”.

Cartea numerelor aleatorii

Sursa imaginii: http://farm3.static.flickr.com/2285/2325534846_80ea0cffd2.jpg?v=0

Curiosi sa descoperiti amanunte despre cea mai “neobisnuita” carte dintr-o biblioteca?

In 1955, RAND Corporation a reusit sa publice cartea celor 1 milion de numere aleatorii (A Million Random Digits with 100,000 Normal Deviates). Poate sa para o munca inutila si epuizanta, totusi descoperirea matematica a celor un milion de numere aleatorii a fost deosebit de importanta pentru dezvoltarea unor stiinte ca statistica, design experimental, stiinta experimentala, criptare si multe altele.

*Oktapodi

Inteligenta Artificiala vs testul Turing

Sursa imaginii: http://www.codeproject.com/KB/library/ProjectEliza.aspx

Primele discutii ale Inteligentei Artificiale au esuat din cauza ca nu au reusit sa treaca testul Turing.
Va lasam mai departe sa descoperiti fragmente amuzante din dialogurile intre personalitatile artificial create si oameni obisnuiti. Dialogurile exista in limba engleza, iar sursa lor este site-ul official al Universitatii Stanford.

an accidental conversation between eliza* and bbn's vice president

* ELIZA, the Rogerian psychotherapist – AI entity;

"It is also worth mentioning what has by now become a folkloric legend of AI. The anectode comes from Daniel Bobrow, who wrote STUDENT, one of the earliest natural language processing programs that could read, understand, and solve high-school level algebra problems. Here is how Bobrow tells the story:
One Saturday morning about 9 a.m., a Vice President of Bolt, Beranek, and Newman in charge of selling our Telcomp commercial service arrived at our PDP-1 computer room hoping to be able to use the computer for a demonstration. He found a note on the PDP-1 teletype that read: "TYPE ALL MESSAGES INTO THIS TELETYPE AND END THEM WITH A PERIOD." This note was left there by one of the programming bums who had just succeeded in making run a LISP version of the DOCTOR program (based on ELIZA as developed by Weizenbaum). However, the VP thought that this note indicated that this teletype was linked with the one in my home, since I often use the computer all night. Therefore, he started typing to "me," but in fact was typing to this version of the DOCTOR program. The following conversation ensued: HERE."

Alan Turing – geniul binar

Alan Touring (1912 – 1954) ne va duce cu acest post intr-o perioada in care computerele erau doar sclipiri in ochii oamenilor de stiinta.
Recunoscut ca parintele stiintei moderne a computerului, Alan Turing este primul care a conceput o masina universala bazata pe principiul binar: masina Turing. Principiul a fost inca de la inceput revolutionar, pentru ca Turing a crezut in existenta unei masini care poate executa orice sarcina, daca va exista un program special care sa ii transmita adecvat comenziile, interpretand rezultatele in acelasi fel, mult simplificat. Este de la sine inteles ca masina descoperita de el sta la baza tuturor computerelor existente in acest moment.
Datorita principiilor enuntate de Turing si datorita inventiei sale, s-au pus bazele studiilor de Inteligenta Artificiala. Iar primele incercari de creare a unei astfel de inteligente au esuat tocmai pentru ca programele create nu au reusit sa treaca testul Turing.

Masina Turing
Sursa imaginii: http://flickr.com/photos/97855011@N00/113475060

Testul conceput de Turing in anul 1950 presupune ca o anumita persoana sa faca diferenta intre o alta persoana si o masina, doar pe baza unui simplu sir de intrebari. Daca cel care pune intrebarile nu reuseste sa distinga intre masina si celalalt om, masina a trecut testul si se poate spune ca ea gandeste.
Despre personalitatea complexa a lui Turing se mai poate spune ca a ramas in istorie si ca filozof, dar si ca inventator al sistemelor eficiente de decriptare. Este singurul care a reusit sa sparga codul masinii Enigma, cu care germanii codificau mesajele in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
In post-ul de maine va vom pune la dispozitie primele dialoguri intre enitati cu Inteligenta Artificiala. La primele incercari, aceste prime creatii au picat testul Turing si pana in ziua de astazi nu au fost inventate computere care sa treaca “examenul”.

Sursa imaginii “Alan Turing portret”: http://www-groups.dcs.st-and.ac.uk/~history/Posters2/Turing.html

Engine Room – primul reality show de arta digitala

Sursa imaginii: www.mtvengineroom.com

HP si MTV vor incepe de la 15 septembrie emisia primului reality show cu si despre arta digitala: Engine Room. Emisiunea are un format deja testat de MTV in show-uri precum “The Real World”, unde tineri diferiti erau testati locuind in aceeasi casa.
Acum, in apartamentele din Brooklyn vor locui 16 tineri artisti digitali, impartiti in 4 echipe reprezentante ale unor zone specifice culturale: Europa, Asia si Pacific, America de Sud si America de Nord. Ei vor realiza opere de arta digitala timp de 7 saptamani.
Artistii au fost selectati din intreaga lume, iar miza a fost suficient de mare ca sa atraga peste 2000 de inscrieri din peste 122 de tari. Echipa castigatoare va pleca acasa cu un cec in valoare de 400.000 de dolari, echipament digital complet oferit de HP si posibilitatea ca o noapte intreaga sa-si expuna creatiile pe ecranul gigant al MTV din Time Square.

Centrul exact al Internetului

Ati vrut vreodata sa stiti unde EXACT se afla centrul Internetului?

AICI!

Arta din 1 si 0 – partea 3

De acesta data vom discuta despre primele expozitii de arta digitala din lume. In anul 1965, Stuttgart a fost primul oras care a gazduit expozitia de arta digitala incluzand operele lui Frieder Nake, Michael Noll si George Nees. Lucrarile au fost expuse la Institutul Tehnologic (actuala Universitate Tehnica din Stuttgart) in luna februarie, iar apoi la galeria Wendelin Niedelich in luna noiembrie. In SUA, in luna aprilie a aceluiasi an, galeria Howard Wise din New York a expus lucrarile lui Bela Julesz si ale lui Michael Noll.

Lucrare semnata de Bela Julesz

Sursa imaginii: http://hubel.med.harvard.edu/150.jpg

Cybernetic Serendipity a fost prima expozitie de arta computerizata gazduita de Institutul de Arta Contemporana din Londra, in anul 1968. Curatorul expozitiei a fost Jasia Reichardt, iar Max Bense a fost consilierul sau in organizarea evenimentului.

Afisul oficial al expozitiei Cybernetic Serendipity

Sursa imaginii: http://www.medienkunstnetz.de/exhibitions/serendipity/images/1/

Imagini ale expozitiei Cybernetic Serendipity

Sursa imaginii: http://www.medienkunstnetz.de/exhibitions/serendipity/images/2/

Anul 1968 a fost decisiv pentru ca arta digitala sa fie consacrata ca arta moderna: Museum of Modern Art din SUA a achizitionat pentru colectia permanenta lucrarea “Hummingbird” a artistului Charles Csuri. Doar trei ani mai tarziu, la Musee d’Art Modern din Paris, a fost inaugurata prima expozitie de arta generata pe computer, Manfred Mohr fiind expus ca artist unic.

"Random Walk", Manfred Mohr, 1969

Sursa imaginii: http://www.emohr.com/ww4_out.html

"UHF81", Manfred Mohr, 1970

Sursa imaginii: http://www.emohr.com/ww4_out.html

Wall - E

Cei de la Pixar au avut de mult ideea unui personaj precum Wall-E, dar pana cand tehnica de realizare 3D a filmului nu s-a ridicat la standardele actuale, nu au avut de gand sa o epuizeze intr-o animatie simplista. Realizarea filmului ridica standardele animatiei in intreaga lume, iar rezultatul final al acestui proiect indraznet a ajuns sa fie difuzat si in cinematografele din Romania. Astazi este avanpremiera acestui incredibil film de animatie.